Replica: ,,E bun, dar foarte emotiv” a fost pentru generații întregi aproape o stigmatizare, iar autocontrolul dus până la negarea propriilor emoții și sentimente devenea un indicator al propriului succes, dar, în același timp, și semn al unei bune creșteri. Ridicarea din sprânceană a părintelui atunci când copilul simțea nevoia de a-și exprima bucuria, furia sau tristețea în societatea a dus, de-a lungul timpului la manifestări standardizate în diferite situații ce nu lăsau loc trăirilor autentice, dar aduceau acceptarea societății. Negarea, disimularea manifestărilor emoționale au condus, în multe cazuri, la  dezechilibre la nivel personal.

Cu timpul, mai ales după  accentul pus pe inteligența emoțională, a crescut, cel puțin la nivel teoretic, și permisivitatea față de exprimarea emoțiilor. Astfel, după apariția cărții lui Daniel Goleman, dezvoltarea inteligenței emoționale a devenit o preocupare cu privire la dezvoltarea personală a adultului, dar și a copilului. Conceptul de „inteligență emoțională“ presupune mai multe dimensiuni: înțelegerea propriilor emoții, gestionarea eficientă a acestora, o mai bună înțelegere, conviețuire și relaționare cu cei din jur, care se întemeiază pe o relație autentică cu tine însuți.

Dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor se regăsește și în cadrul programelor educaționale pentru diverse discipline, printre care și limba și literatura română. Programa din 2017 include exprimarea emoțiilor prin  formularea unor enunțuri în care elevul să solicite scurte informații despre propriile emoții în diverse situații de comunicare sau exerciții de ilustrare a emoțiilor prin folosirea de emoticoane care duc la dezvoltarea competenței de identificare a informațiilor importante din textele literare și nonliterare. Cu alte cuvinte, pentru a avea capacitatea de a înțelege emoția transmisă, mai ales de textul literar, elevul trebuie să-și înțeleagă și să-și exprime propriile emoții.

Dacă la nivel teoretic se impune această schimbare prin recunoașterea importanței pe care o are exprimarea emoțiilor, în practică rămâne în continuare dificil de gestionat. Acest lucru este cauzat de faptul că există o mare diferență între a da frâu liber propriilor emoții și a le exprima într-un mod adecvat. Putem astfel să manifestăm cu ușurință diverse stări emoționale, dar ne este greu să înțelegem cum funcționează, ce le-a d.eclanșat și, mai ales, cum le exprimăm, iar acest lucru se datorează faptului că această modalitatea asertivă de exprimare reprezintă un limbaj învățat, nu unul înnăscut. Neavând deprinderile necesare, există riscul de  a te lăsa în voia propriilor emoții, de a permite ca acestea să îți dicteze reacțiile.

Pentru formarea unor deprinderi conștiente de exprimare a propriilor emoții, putem folosi un instrument utilizat în coaching, și anume ,,Înțelege-ți emoțiile!” (Understanding Emotions). Instrumentul poate fi folosit încă de la vârste foarte mici și are avantajul că îi ajută pe copii să își vizualizeze emoțiile, iar pe tine, facilitatorul de experiențe de învățare să-l sprijini să le exprime deoarece, deşi manifestarea lor este asemănătoare, reprezentarea este diferită. Astfel, pentru a-l ajuta pe copil să învețe să-și exprime emoția, îl rugăm să se gândească, pe rând, la două emoții diferite (una pozitivă și una negativă) și să își amintească un moment în care le-a trăit.  O să-l rugăm să deseneze două siluete umane și să scrie pe fiecare dintre ele emoția pe care a trăit-o. Apoi, pentru a-l ajuta să le facă vizibile și să le înțeleagă, îl vom ruga să:

  • Localizeze fiecare emoție pe corp, desenând-o,
  • Să o coloreze/ să-i atribuie o culoare,
  • Să-i asocieze un sunet,
  • Să arate direcția în care aceasta se îndreaptă/ să ne spună dacă este localizată într-un punct sau dacă urcă sau coboară,
  • Să ne descrie ritmul ei ( este alert sau lent?),
  • Să o cuantifice ca intensitate/ Ce temperatură ar avea emoția?

Ajutându-l să-și reprezinte emoția prin desen, copilul va învăța să vorbească despre ea, înțelegând-o și controlând-o. Astfel, atunci când copilul ne desenează furia și ne-o reprezintă cu intensități (temperaturi) și ritmuri diferite, putem să-l ajutăm să înțeleagă că poate reacţiona în momentul în care emoția se ,,răcește” și nu atunci când este ,,fierbinte”. Copilul va putea exprima mai bine emoția, iar noi vom înțelege manifestările lui. Îl vom susține în acest demers, făcându-l să găsească un echilibru, căci nici reprimarea lor, nici permiterea  pierderii controlului în fața acestora nu asigură relaționarea armonioasă cu el însuși și cu ceilalți.

Reușind să-și exprime propriile emoții, elevul va putea să-și dezvolte competențe ca cea enunțată la disciplina limba și literatura română, căci înțelegându-se pe sine, va putea să înțeleagă și reprezentări ale euri-lor literare.

Resurse:

www.employmentking.co.uk/wp-content/uploads/2013/04/25-FREE-Coaching-Tools-and-Techniques;

http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/01Llimba%20si%20literatura%20%20romana%20materna.pdf

Adriana Iancu, masterand anul II, Învățare, Inovare și Coaching în Educație

Foto: arhivă personală

Distribuie: